Komşu Konak
Edirne Lalapaşa: dolmene Arpalık, Kapaklıkaya, menhire

Edirne Lalapaşa: dolmene Arpalık, Kapaklıkaya, menhire

6 noiembrie 202611 min de citit

Dolmenele din Lalapaşa, Edirne: săpătura Arpalık, gaura sufletului, Kapaklıkaya și menhirele Kırıkköy. Citiți înainte să vedeți aceste morminte de 3.000 de ani!

Printre locurile de vizitat în Edirne dincolo de centrul orașului, dolmenele Lalapaşa sunt monumente funerare preistorice ridicate din blocuri mari de piatră, împrăștiate printre satele de pe versanții sudici ai Munților Istranca (Yıldız), la nord de Edirne. Conform Guvernatoratului Edirne, datează din Bronzul târziu și Fierul timpuriu, aproximativ 1400–800 î.Hr. Cel mai bine studiat exemplu al dolmenelor cunoscute local ca Kapaklıkaya, Kapaklı Kaya sau Perikızı Evi este Dolmenul Arpalık, chiar lângă centrul districtului.

Cafenea și restaurant

Cafenea și restaurant

Cafea, deserturi și o pauză relaxantă

Tratați ruta districtului și Cetatea Sinanköy în ghidul de călătorie Lalapaşa Edirne; aici ne concentrăm pe pietrele în sine, ce au dezvăluit săpăturile și cum sunt răsfirate de sat la sat.

Pe scurt

SubiectInformație
LocațieDistrictul Lalapaşa și satele lui, la 24 km de centrul Edirne
Denumiri localeKapaklıkaya, Kapaklı Kaya, Perikızı Evi, Tablataş
PerioadăBronz târziu–Fier timpuriu (Guvernatorat: c. 1400–800 î.Hr.)
Număr documentat118 dolmene în Tracia turcească în releveul de suprafață 1990–1998
Exemplu săpat și restauratDolmenul Arpalık, 1994–1995
Exemplu la muzeuDolmenul Hacılar, grădina Muzeului Edirne
Câmp de menhireKırıkköy, 165 x 65 m, la 2 km sud de Çömlekakpınar
ProtecțieSatul Vaysal, sit arheologic de gradul I (30.01.2012)
VizitareCâmp deschis; majoritatea stau în ogoare și pășuni

Centura de dolmene a Edirne: de ce se grupează pietrele la Lalapaşa?

Dolmenele traciene se concentrează într-o fâșie unde munții întâlnesc câmpia. Conform arheologului Umut M. Doğan, apar în grupuri mai ales pe malul estic al văii pârâului Lalapaşa; centura trece prin Süloğlu și Kofçaz până în districtul Demirköy din Kırklareli. Pădurile și dealurile granitice ale acestui peisaj le tratăm în ghidul despre natura și geografia Edirne.

Centura nu se oprește la frontieră. În lucrări publicate în TÜBA-KED, Murat Akman notează că megalitii din Sakar, Istranca și Rodopii de est formează cel mai dens grup din sud-estul Europei; în Bulgaria sunt documentate peste 750 de dolmene. Pe partea turcească, Şevket Aziz Kansu scria în 1971 că numărul cunoscut de dolmene se apropia de 30. Când echipa Universității din Istanbul condusă de Prof. Dr. Mehmet Özdoğan a relevat Istranca, inclusiv porțiunile împădurite, între 1990 și 1998, cifra a urcat la 118 dolmene.

Cazare

Cazare

Cazare în Kaleiçi, Edirne, cu micul dejun inclus

Ce este un dolmen? Anatomia unui Kapaklıkaya

Dolmen în grădina Muzeului Edirne
Dolmen în grădina Muzeului Edirne

Dolmenul este un mormânt construit prin așezarea unor blocuri verticale mari și plasarea unei pietre de acoperiș deasupra. Conform lui Akman, dolmenele traciene sunt foarte asemănătoare indiferent de mărime: un tumulus și, pe el, o structură funerară în trei părți orientată de la sud la nord.

  • Dromos: Coridor de intrare deschis pe partea sudică.
  • Antecameră: Primul spațiu închis atins din dromos.
  • Camera funerară: Secțiunea cea mai mare și mai înaltă, care dă dolmenului aspectul treptat de sus.

Blocurile ating 2–3 metri înălțime și stau fără mortar, sprijinite unul de altul; golurile sunt umplute cu pietre mai mici. Piatra care închide intrarea camerei are o deschidere dreptunghiulară rotunjită sau ovală. Akman o numește „gaură a sufletului”; Kansu folosea termenul menfez (ventilație). Deschiderea e suficient de largă ca un corp să fie împins prin ea.

Dolmen Kapakkaya la Düzorman, Kırklareli
Dolmen Kapakkaya la Düzorman, Kırklareli

Dolmenele traciene se împart în tipuri cu o cameră și cu două camere; ambele au dromos. Sunt cunoscute exemple în care trei dolmene cu două camere stau alăturate pe același tumulus. Teza de master din 2022 a Aylin Apaydın la Universitatea Trakya concluzionează că majoritatea dolmenelor sunt orientate spre sud.

Evenimente

Evenimente

Logodne, nunți restrânse și petreceri private

Dolmenul Arpalık: Kapaklı Kaya săpat și re-erectat

Cel mai cunoscut dolmen din Lalapaşa stă la Arpalık, foarte aproape de centrul districtului. Conform lui Akman, când monumentul a fost înregistrat în 1990 era ascuns de tufișuri într-o ogor, iar săpăturile hoților lăsaseră în picioare doar camera principală. Când terenul a fost deschis dezvoltării în 1994, a început o săpătură de salvare în numele Muzeului Edirne sub Prof. Dr. Mehmet Özdoğan; lucrările s-au încheiat în 1995 cu sprijinul filialei din Istanbul a Institutului German de Arheologie.

Dimensiuni din săpătură:

  • Dolmen: Trei secțiuni, 7,50 m lungime, 2,55 m lățime exterioară, 3,10 m înălțime deasupra câmpiei.
  • Camera funerară: 2,20 x 1,90 m, înălțime 2,60 m.
  • Antecameră: 2,35 x 2 m, înălțime 2,30 m; legată de camera funerară printr-o gaură a sufletului de 0,60 x 0,45 m.
  • Tumulus: 20–24 m est–vest, 15 m nord–sud; mărginit la sud de un zid-fațadă perpendicular pe axa dolmenului.

Descoperiri din antecameră

În camera principală jefuită a rămas doar o fibulă de bronz. Piatra de acoperiș căzută a antecamerei protejase umplutura de hoți. Aici au ieșit la lumină resturi scheletice suprapuse ale trei sau patru indivizi. Maxilare găsite lângă gaura sufletului sugereau că morții erau așezați împinși cu picioarele înainte prin deschidere; înmormântările suprapuse indică și folosirea ca mormânt de familie. Lângă ele au fost plasate vase de incinerare și mori de măcinat.

Mic dejun

Mic dejun

Un mic dejun turcesc bogat, servit în grădină

Săpătura a dezvăluit și tehnica de construcție: blocurile nord și sud au fost așezate vertical mai întâi, cele laterale s-au sprijinit de ele, iar pietrele de acoperiș au fost urcate folosind tumulusul terminat ca rampă. Pentru restaurare, s-au montat suporturi de fier în interiorul camerelor, fațada a fost reconstruită cu mortar de lut, iar zona a fost împrejmuită cu un panou informativ. Descoperirile au fost restaurate și expuse la Muzeul Edirne.

Dolmenele Lalapaşa sat cu sat: unde sunt dolmenele Edirne?

Răspunsul la întrebarea unde se află dolmenele Edirne a fost căutat de-a lungul drumurilor de sat din anii 1960. Ruhi Esin, fost director adjunct al educației naționale, i-a semnalat dolmenele lui Kansu în 1960; cei doi au relevat zona împreună pe 10 septembrie 1963, iar scrisorile ulterioare ale lui Esin au fost publicate în Belleten.

Büyünlü

Conform notelor lui Kansu din 1963, patru dolmene stau împreună pe un tumulus de circa 12 m diametru, înconjurat de plopi negri, la 300 m nord de sat. Numărând viile și ogoarele din jur, Kansu a înregistrat aici șase dolmene.

Hacıdanişment și Vaysal

În scrisoarea lui Esin din 10 octombrie 1969, un dolmen cu două celule, cu pietre de acoperiș de 30–40 cm grosime, stă la circa 200 m est de drum, la kilometrul al doilea al drumului Hacıdanişment. Coborând spre pârâul Vaysal, un dolmen mai mare cu două celule stă lângă drum.

Kalkansöğüt și Karagöl

Pe 11 octombrie 1970 Esin a măsurat un dolmen de 6,30 m lungime în pădure, la circa 5 km vest de Kalkansöğüt; menfezul are 40 cm lățime și partea superioară e în arc de coș. La Karagöl, la 4 km sud-est de Vaysal, a înregistrat trei dolmene într-un perimetru de circa un kilometru în jurul unui lac mic.

Piroğlu Taşlığı și Doğanköy

Conform lui Akman, pe pășunea Piroğlu Taşlığı imediat nord de Arpalık, un grup răsfirat pe circa 4 km² include cel mai impunător dolmen al regiunii. Kapaklıkaya cu o singură cameră de la Doğanköy este, după părerea Prof. Dr. Engin Beksaç, printre cele mai bine păstrate exemple; Çöke Tepesi la sud-vest de sat e un monument rupestru identificat de Beksaç în 2011, înconjurat de dolmene și ciste.

Pădure de stejari toamna la poalele Istranca, bolovani granitici gri acoperiți de mușchi pe versant și potecă de pământ șerpuind printre ei
Pădure de stejari toamna la poalele Istranca, bolovani granitici gri acoperiți de mușchi pe versant și potecă de pământ șerpuind printre ei

Menhirele Kırıkköy și pietrele în picioare din Lalapaşa

Menhirele Lalapaşa — pietre plate, alungite, așezate pe muchia scurtă — formează o a doua familie de monumente. Cel mai izbitor câmp este Kırıkköy, observat de Esin pe 12 noiembrie 1969 pe drumul Çömlekakpınar. Conform înregistrărilor Türkiye Arkeolojik Yerleşmeleri (TAY):

  • Situl se află la 2 km sud de Çömlekakpınar, pe un deal care avansează în câmpie ca un promontoriu.
  • Menhirele acoperă o suprafață de 165 x 65 m în trei grupuri; al treilea grup a fost distrus când terenul a fost arat.
  • Pietrele stau pe o platformă nivelată; un șanț oval care se îngustează spre capete le înconjoară, cu un tumulus la fiecare capăt al șanțului.
  • Unele pietre au mici cupule de 0,5 cm adâncime și decorație în formă de V.

Conform prefecturii districtului, la Kırıkköy mai stau în picioare 15 menhire de peste 2 m înălțime. Esin menționează și un stâlp de circa 3 m lângă drum, la 1 km înainte de Hacıdanişment; Kansu a notat că pietrele de la Vaysal ar putea fi urme ale unui cerc de pietre (cromleh).

Cine le-a construit și când? Date din săpături

Pe baza observației de suprafață, Kansu sugera circa 2000 î.Hr. pentru dolmene. Săpăturile au împins datele mai târziu.

Dolmenul Hacılar a fost mutat în grădina Muzeului Edirne în 1983 pentru că fusese deteriorat. Conform Guvernatoratului, în acest dolmen cu două camere înconjurat de pietre mari, la adâncimea de 50–60 cm s-au găsit două vase ritualice mari; un vas a fost comparat cu ceramica Troy VIIb2 și datat la trecerea Bronz târziu–Fier timpuriu. Muzeul îl descriem în ghidul Muzeului Edirne.

Conform evaluării lui Doğan, Dolmenul Arpalık a fost construit în secolul al XII-lea î.Hr. și refolosit pentru înmormântări la sfârșitul secolelor 8 și 7 î.Hr. Akman adaugă că câteva descoperiri pot însemna folosire până în perioada elenistică.

Pentru locul acestor pietre în povestea lungă a orașului, vedeți ghidul istoriei Edirne; pentru monumente din perioade ulterioare, articolul despre situri istorice Edirne pe perioade.

Protecție, etică de vizitare și cum ajungeți din Edirne

Cel mai mare dușman al dolmenelor este folclorul vânătorii de comori. În 2023 Beksaç a subliniat că în dolmene nu există comori și a spus că multe dolmene pe care le văzuse intacte cu ani în urmă au dispărut. Conform lui Akman, menhirele dispar și mai repede pentru că forma lor se potrivește pietrei de construcție.

Prin deciziile consiliilor de protecție ale Ministerului Culturii și Turismului, satul Vaysal a fost înregistrat ca sit arheologic de gradul I prin decizia nr. 205 din 30 ianuarie 2012; Dolmenul Hamzabeyli B a fost înregistrat la fel prin decizia nr. 368 din 14 mai 2012. Săpăturile neautorizate și vânătoarea de comori în zone protejate sunt infracțiuni conform Legii privind conservarea proprietății culturale și naturale.

Câteva reguli pentru vizită:

  • Nu vă cățărați pe pietre și nu intrați prin găurile sufletului; pietrele de acoperiș fisurate pot fi instabile.
  • Înainte de a intra în ogoare și vii, cereți permisiunea proprietarului din sat; nu mergeți pe teren cultivat.
  • Alegeți vreme uscată: drumurile de pământ devin noroioase după ploaie.
  • Cereți indicații: majoritatea dolmenelor nu sunt semnalizate; cea mai sigură sursă e biroul primarului satului.
  • Zonă de frontieră: respectați indicatoarele de zonă restricționată militar.

Să vedeți Dolmenul Hacılar la Muzeul Edirne lângă Moscheea Selimiye e o bună pregătire înainte de a merge la țară. Centrul Lalapaşa e la 24 km; monumentele sunt răsfirate între sate, deci aveți nevoie de mașină personală. Komşu Konak e o casă de oaspeți istorică în Kaleiçi, pe İzmir Caddesi, Mithat Paşa Mahallesi; Selimiye e la 12–15 minute pe jos. Nu avem parcare proprie; parcarea pe marginea exterioară a Kaleiçi e simplă. Micul dejun se servește 09:00–13:00; un mic dejun turcesc cu farfurii multiple în Kaleiçi, Edirne e un început bun pentru o zi pe câmp. Dacă vreți să petreceți noaptea în țesutul istoric la întoarcere, priviți cazarea în pensiune istorică Edirne Kaleiçi. Ca punct de plecare pe rută, locația noastră în Kaleiçi, Edirne (Google Maps) poate ajuta.

Întrebări frecvente

Unde sunt dolmenele Lalapaşa?+

În districtul Lalapaşa, la 24 km de Edirne, răsfirate în jurul centrului districtului și în zonele Büyünlü, Hacıdanişment, Vaysal, Kalkansöğüt și Doğanköy. Este un drum de 24 km, nu o plimbare din Kaleiçi. Pietrele stau în câmp deschis.

Ce este un dolmen și cum diferă de un menhir?+

Dolmenul e o cameră funerară cu pietre verticale și piatră de acoperiș; menhirul e o singură piatră lungă ridicată vertical, singură. La Lalapaşa le vedeți pe amândouă. Menhirele Kırıkköy sunt piatra verticală, la 2 km sud de Çömlekakpınar.

Câți ani au dolmenele Lalapaşa?+

Guvernatoratul datează dolmenele traciene la 1400–800 î.Hr.; Dolmenul Arpalık săpat a fost construit în secolul al XII-lea î.Hr. Intervalul 1400–800 este datarea de ansamblu.

La ce slujea gaura sufletului?+

E deschiderea mică care leagă camerele. Descoperirile de la Arpalık sugerează că morții erau așezați împinși prin această gaură. Este o deschidere între camere, nu o ușă de intrare pentru vizitatori. La fața locului nu se intră prin ea.

Unde se poate vedea Dolmenul Hacılar?+

A fost mutat din satul Hacılar în grădina Muzeului Edirne în 1983; vasele ritualice sunt expuse și în muzeu. Dacă nu ajungeți la 24 km, grădina muzeului din Edirne are dolmenul mutat în 1983.

Unde sunt menhirele Kırıkköy?+

La 2 km sud de satul Çömlekakpınar în Lalapaşa, într-o zonă de 165 x 65 m. Sunt menhire, pietre verticale, nu camera cu acoperiș a dolmenului. Zona măsurată este 165 pe 65 de metri.

Există comori în dolmene?+

Nu. Prof. Dr. Engin Beksaç spune clar; săpăturile neautorizate într-un sit protejat sunt infracțiune. Nu săpați și nu mutați pietre. Dolmenul Hacılar din muzeu a fost mutat în 1983 prin lucrarea muzeului, nu de vizitatori.

Se plătește pentru vizitarea dolmenelor Lalapaşa?+

Stau în câmp deschis; nu se cunoaște intrare cu bilet formală. Confirmați cu surse locale înainte de plecare și cereți permisiunea proprietarilor de ogor. Lipsa unui bilet cunoscut nu înseamnă intrare pe ogorul cuiva. Întrebați înainte să coborâți din mașină.

Cum sunt numite local dolmenele din Lalapaşa?+

Kapaklıkaya, Kapaklı Kaya, Perikızı Evi și Tablataş.

Câte dolmene au fost documentate în Tracia turcească?+

118, în releveul de suprafață din 1990–1998. Dolmenul Arpalık a fost săpat și restaurat în 1994–1995.

Surse imagini

  • Dolmen în grădina Muzeului Edirne: Dosseman, CC BY-SA 4.0 (https://creativecommons.org/licenses/by-sa/4.0), sursă: https://commons.wikimedia.org/wiki/File:Edirne_Museum_Portal_tomb_106.jpg, decupată și convertită în WebP.
  • Dolmen Kapakkaya la Düzorman, Kırklareli: by rock, CC BY 3.0 (https://creativecommons.org/licenses/by/3.0), sursă: https://commons.wikimedia.org/wiki/File:Kapakkaya_d%C3%BCzorman_k%C4%B1rklareli_-_panoramio.jpg, decupată și convertită în WebP.

V-ar putea plăcea și: Cazare, Mic dejun, Evenimente.

Acest articol a fost pregătit cu ajutorul inteligenței artificiale și verificat de echipa Komşu Konak pe baza cunoștințelor locale; fotografiile clădirilor istorice provin de pe Wikimedia Commons, sub licențele enumerate în secțiunea Surse imagini de la final; celelalte imagini au fost generate cu inteligență artificială, pentru respectarea drepturilor de autor. Conținutul are caracter informativ; vă rugăm să verificați zilele și orele de deschidere, prețurile și condițiile actuale înainte de vizită. Pentru corecturi sau întrebări, scrieți-ne la info@komsukonak.com.

WhatsAppRezervă acum